Sacrificiul unei (alte) generatii. Nu multumesc.

A existat sacrificiul celor care nu au avut de ales si au trait mare parte in comunism, indoctrinati pana cand au ajuns chiar sa creada ca ei traiau bine fata de vestul care era degradant si muritor de foame. Exact acelasi lucru il cred nord-coreenii fata de occident si americani, astazi.

A existat dupa ’89 sacrificiul celor care au crezut in promisiunile desarte ale unor fosti comunisti care „practicau democratia”. Il citez pe Petre Roman ” …vrem o democratie dă Italia…”. Putina lumea stia ce fel de democratie exista in anii aia in Italia, un stat profund corupt si infiltrat la toate nivelele de mafie. Asta vroia Roman pentru Romania. Asta au realizat. Insa, poate fi numit sacrificiu perioada aia, cand „a gresi e omeneste, a persevera in greseala e diabolic?”. O generatie care si’a vandut viitorul si a inchis ochii la o caracatita ce acoperea tot, pentru doua kg de zahar si o sticla de ulei.

Acum ar trebui ca „noua generatie”, tanara, sa curete cacatul si sa faca Romania mare iar. Asta ca o anumita patura, sa poata vota in continuare PSD si sa astepte linistita „ajtoru soceal”. Nu multumesc. Sunt tot mai multi care se desteapta si PLEACA. Mi’as dori sa fie si mai multi care aleg sa plece definitiv. Fara nici un regret, mi’am pierdut orice urma de simpatie, pentru (asa cum spunea Petre Tutea) „un popor de idioti”. Si se referea  la cei ce au ales „progresul” alaturi de Ion Iliescu dupa ’89. Si mai grav e ca… a fost reales de atatea ori si ca INCA e liber.